DESPRE ARONIA
Ce este Aronia?
Fructele de aronia isi au originea in partile estice ale Amercii de Nord si Estul Canadei.Migrarea lor catre Europa s-a petrecut in jurul anilor 1900 prin Germania catre Rusia si inapoi. Prin 1946, planta a fost recunoscuta ca un soi in fosta Uniune Sovietica. Mai recent este cultivata in tarile Est Europene si Germania.
Genul numit Aronia a fost inlocuit cu numele comun, scorus negru. Tufele de aronia pot creste pana la o inaltime de 2-3 m, care produc din luna mai pana in iunie manunchiuri de pana la 30 de flori albe si se coc rosu aprins (scorusul rosu) sau violet inchis (scorusul negru ,Ø 6 - 13 mm, 0,5 - 2 g).
Initial, cultivarea extinsa a fost dezvoltata datorita pigmentului puternic violet rezultat din continutul ridicat de antocianini si folosirea in consecinta ca si colorant natural alimentar. In afara de fructele proaspete ,chiar extractul din tescovina rezultat din presarea fructelor poate fi folosit ca agent de colorare. Concentrarea de antocianini prin filtrare si purificarea de antocianini prin cromatografie au fost de asemenea aplicate. Aronia este frecvent folosita in diferite parti ale Europei pentru producerea siropului de fructe,sucului de fructe, creme,jeleuri de fructe si ceai.Ceaiul este uzual in amestec cu alte ingrediente mai aromate.
Datorita gustului puternic astringent si mirosului de migdala amara ale fructului crud, au fost utilizari limitate la producerea industriala de suc si nectar ,dar folosirea la sucuri in amestec castiga din ce in ce mai mult aprobarea consumatorilor,de exemplu cu mere,pere sau coacaze negre. Fructele de aronia sunt de asemenea folosite la producerea de lichior si tarii precum si pentru ingrediente pentru vinurile din fructe toate cu aroma si gust placute in urma fermentarii aroniei. Beneficiile nutritionale fundamentale ale fructelor si legumelor in prevenirea bolilor degenerative a directionat atentia oamenilor de stiinta si consumatorilor catre numeroase fructe de padure ( inclusiv scorusul ) si constituentii lor, folosirea unora fiind o traditie in medicina populara Europeana si Nord Americana.
Compozitie
Compozitia chimica a fructelor sau sucului proaspat presat se diferentiaza de a altor fructe printr-un continut sporit de sorbitol si polifenoli. Un continut de materie uscata in fructe de 17-29% a fost raportat, din care 5-10% a fost identificat ca fiind materie insolubila in apa.
Fructele contin fibre alimentare cantarind intre 5,62g per 100g de masa cruda. S-a aratat ca fructele proapete au un continut relativ scazut de pectina ,situat intre 0,3-0,6%.Pulberea de fibra alimentara din aronia are ca si constituenti : celuloza microcristalina,pectina, lignina,polimeri similari cutinului si tanini condensati. Pudrele de fibra obtinute din fructe de aronia contin cantitati semnificative de antocianini, asa cum este indicat de culoarea violet inchis.De aceea tescovina de aronia este o buna sursa de fibre alimentare continand mari cantitati de celuloza,hemiceluloza si lignina.In plus ,fructele actioneaza ca si absorbanti slabi de cadmiu.
Continutul total de acizi organici este relativ scazut in comparatie cu al altor fructe fiind de 1-1,5% din masa cruda.. In sucul proaspat presat la rece produs in conditii de laborator cantitatea totala de acid a fost intre 5-19 g/l, acidul L-malic fiind principalul component urmat de acidul citric si altii.
Continutul de zahar reductor in fructe proaspete de scorus a fost identificat intre 16-18% . In sucul proaspat presat au fost identificate glucoza ( intervalul 30-60g/l ; media 41 g/l) si fructoza ( intervalul 28-58g/l; media 38g/l ) .Similar, cantitatea medie de sorbitol a fost determinata enzimatic a fi 80g/l in suc proaspat presat si 56g/l in suc pasteurizat. Dintre o serie de fructe si bace testate ,aronia a fost identificata ca avand cea mai mare concentratie de sorbitol, care este un substitut al zaharului deseori folosit in alimentatia dietetica si este cunoscut ca actioneaza ca un laxativ slab non -stimulant.
Continutul total de grasimi al fructelor a fost masurat ca fiind 0,14g/100 g masa cruda. Lipidele din semintele de scorus au fost recent evaluate ca fiind principala componenta a acestora. Semintele contin ulei gliceridic 19,3g/kg , acidul linoleic fiind principalul acid gras.Continutul de fosfolipide din uleiul de seminte a fost de 2,8g/kg , iar cantitatea totala de steroli a fost de 1,2g/kg masa uscata.
Continutul de proteine in fructe a fost cu greu clarificat fiind insumata pana la 0,7g/100 g masa cruda.In sucul proaspat presat continutul de aminoacizi are ca principal component asparaginul.
Continutul de minerale ( valori din cenusa ) in fructele proaspete a fost identificat a fi intre 440mg/100g si 580 mg/100g.Datorita procesarii,continutul de minerale in suc variaza intre 300 si 640 mg/100ml.Sucul de aronia a relevat cantitati medii relativ mari de potasiu si zinc si continutul mic de metale grele ( Pb,Cd ) .
Vitaminele B1 (25 - 90 μg/100 ml), B2 (25 - 110 μg/100 ml), B6 (30 - 85 μg/100 ml), C (5 - 100 mg/100 ml), acid pantothenic (50 - 380 μg/100 mL) si niacin (100 - 550 μg/100 mL) au fost gasite in sucul proaspat presat. Au fost gasite si cantitati comparative mari de β-carotene si ß-cryptoxanthin.
Aronia contine amigdalina : in fructe 20,1 mg/100 g masa cruda, in suc 5,7 mg/100 g si in tescovina 52,3 mg/100 masa cruda. Amigdalina este de asemenea numita laevomandelonitrile sau laetrile.
Fructele de Aronia au continut ridicat de procianidini,antocianini si acizi fenolici. Probabil cei mai importanti constituenti prezenti in Aronia responsabili pentru multe din proprietatile medicinale ale Aroniei sunt compusii fenolici.
Continutul total de procianidini in fructe de scorus a fost determinat ca fiind 5182 mg/100 g DW-masa uscata [degree of polymerisation-grad de polmerizare (DP) = 23], 3992 mg/100 g DW (DP 14) precum si 664 mg/100 g FW - masa cruda .In tescovina continutul de procianidini polimerici a fost determinat ca fiind 8192 mg/100 g DW (DP = 34) and 5611 mg/100 g DW si in suc 1579 mg/100 g DW (DP = 23) precum si 3652 mg/100 g DW .
Continutul crescut de antocianini este un scop major pentru cultivarea scorusului negru.Aceasta clasa de flavonoide este responsabila pentru pigmentii care dau fructelor culoarea inchisa de rosu,albastru sau violet. Fructele de aronia melanocarpa sunt unele din sursele de plante cele mai bogate in antocianini, in principal continand glucosid cianidin (cyanidin glycoside). In fructele de scorus, antocianinii reprezinta circa 25% din totalul polifenolilor. Continutul total de antocianini in sucul proaspat presat a fost determinat ca fiind 880 - 1400 mg/L intr-un an si 1290 - 1970 mg/L in anul urmator.Concentratia lor in tescovina si suc a fost determinata la 1837 si 1173 mg/100 g masa uscata, respectiv.
Cea mai buna sursa de acid fenolic dintre fructe a fost identificat la scorusul negru ( 96 mg/100g masa cruda), care concorda cu rapoartele in care acizii clorogenici si neoclorogenici au fost determinati ca reprezentanti principali in fructe (302, 291mg/100 g of DW), tescovina (204, 169mg/100 g of DW) si suc (416, 393mg/100 g of DW). Acizii reprezinta 7,5% din total polifenoli din fructele de aronia.
Continutul de flavonoli si (−)-epicatechin in aronia este mic in comparatie cu alti constituenti polifenolici descrisi mai sus,reprezentand doar 1.3% din total fenoli din aronia.
Beneficii asupra sanatatii aduse de fructele de Aronia
Datele referitoare la absorbtia si metabolismul constituentilor fenolici contribuie la descrierea beneficiilor potentiale de sanatate aduse de fructele de aronia. In prezent nu sunt date in literatura referitor la efecte nedorite sau toxice ale fructelor, sucului sau extractelor de aronia. Efectele fiziologice si biologice inregistrate in legatura cu consumul de procianidini si acizi clorogenici precum si de antocinini impreuna cu efectele pozitive chemopreventive ale fitochemicalelor din fructele de aronia sunt bine cunoscute.
Capacitate antioxidanta
Fructele proaspete de aronia poseda cea mai ridicata capacitate antioxidanta dintre fructele de padure si alte fructe cercetate pana acum dupa ORAC. Acest rezultat este in concordanta cu studiile care raporteaza ca sucul de aronia are cea mai ridicata capacitate antioxidanta dintre bauturile bogate in polifenoli, cu valori TEAC care sunt de patru ori mai mari decat ale sucului de afine,sucului de merisor sau vinul rosu.Cele mai importante componente care sunt responsabile pentru actiunea de curatare radicala se pare ca sunt principalii constituenti fenolici, in concordanta cu observatia ca exista o buna corelatie intre continutul total fenolic si valorile ORAC sau TEAC ale diferitelor fructe de padure si sucuri. Bazat pe valorile ORAC ale componentelor individuale fenolice, contributia antocianinilor la ansamblul activitatii antioxidante a fost calculata ca fiind 33% pentru fructele de aronia si circa 42% pentru sucul comercial de aronia.
Abilitatea componentelor fenolice de a capta metale de tranzitie bivalente reduce semnificativ concentratia acestor cationi si astfel sustine extinderea activitatii lor prooxidanta. Antocianinii din aronia diminueaza peroxidarea lipidelor si amplifica activitatea enzimelor care sunt implicate in sistemul de aparare antioxidant.Fractiunea de pigment rosu (din fructele de aronia ) ale derivativelor din cianidin este un puternic anihilator de radicali si este capabila sa previna deteriorarea mucoasei gastrice prin anihilarea oxigenului activ prin proprii derivativi cianidini . Un efect antioxidant a fost identificat in cazul administrarii unei diete suplimentata cu suc de aronia care limiteaza deteriorarea oxidativa la celulele rosii.
Inhiba cancerul
Numeroase rapoarte sugereaza efecte anti-proliferative sau protective ale fructelor de aronia si/sau extractelor impotriva cancerului la colon .S-a aratat ca un extract din aronia bogat in antocianini inhiba cresterea precum si ca stimuleaza apoptosia unor celule canceroase din colonul uman . Extractul de aronia a inhibat la un nivel mai ridicat cresterea decat extractele de struguri si de afine ,bogate in antocianini .Alte studii demonstreaza ca expunerea la suc de aronia a inhibat proliferarea unor celule colorectale de tip adenocarcinom si ca un extract bogat in antocianini din scorus a inhibat aparitia de formatiuni ce constituie un marker preliminar pentru displazie si transformare malignanta si ca a diminuat viteza de proliferare a celulelor epiteliale colonice precum si concentratia de acid bile fecal ; datele sunt in linie cu studii recente care raporteaza ca cianidin 3-O-glucoside exercita actiuni chemopreventive.
Actiune antimutagenica
Compusii fenolici izolati din fructele de aronia exercita de asemenea o actiune antimutagenica ,in special antocianinii izolati din aronia care inhiba remarcabil activitatea mutagenica a benzo[a]pyrene si 2-aminofluorene . Mai mult ,consumul sucului de aronia inhiba generarea endogenica de N-nitrosamini si modificarile histopatologice observate la ficat au fost prevenite prin co-tratament cu suc de aronia.
Diminueaza toxicitatea
Antocianinii din scorus au diminuat toxicitatea si acumularea de cadmiu in ficat si rinichi ; un efect hepatoprotectiv al sucului de aronia a fost de asemenea observat dupa expunerea la tetraclorid de carbon (CCl4). S-a concluzionat ca sucul de aronia previne cresterea peroxidarii lipidelor indusa de CCl4 pe baza abilitatii antocianinilor si/sau a altor constituenti fenolici sa anihileze radicalii liberi .
Reduce riscurile cardiovasculare
Aronia poate influenta pozitiv mai multi factori de risc pentru afectiuni cardiovasculare : constituentii fenolici contribuie la protectia ,restaurarea si dunctionarea celulelor endoheliale . Au fost observate alte efecte antitrombocitice ,cum ar fi proprietati vasoactive si vasoprotective la arterele coronariene . In plus sucul din fructe de aronia a impiedicat cresterea indusa in plasma prin alimentatie a colesterolului total,colesterolului LDL si lipidelor plasmatice . La barbatii cu hipercolesterolemie medie bautul sucului ( 250ml pe zi ) timp de sase saptamani a determinat o scadere semnifiativa in ser a nivelului colesterolului total, colesterolului LDL si trigliceridelor in timp ce nivelul de colesterol HDL 2 a fost crescut.
Mai mult,au fost notate o scadere moderata dar semnificativa a glucozei serice, a concentratiei de homocistina si fibrinogen. Schimbarile metabolice au fost asociate cu o reducere in presiunea sistolica si diastolica la o medie de 13 si 7 mm Hg, respectiv. Un efect hipotensiv similar al unui extract bogat in flavonoide din fructe de aronia a fost recent observat la pacienti dupa infarct miocardic, tratati in acelasi timp cu statini ,precum si la pacienti cu diabet melitus de tip 2. Alte efecte studiate includ o reducere considerabila a markerilor de risc cardiovascular dupa infarct miocardic, sugerand o posibila utilizare zlinica pentru prevenirea secundara a bolii de inima ischemice.
Efecte antidiabetice
Antocianinii din aronia melanocarpa pot fi utili in prevenirea si combaterea diabetului zaharat de tip 2 si a complicatiilor asociate diabetului. Administrarea sucului din fructe de aronia a evidentiat atenuarea hiperglicemiei si hipertrigliceridemiei . Ingerarea zilnica a 200ml de suc de aronia pe o perioada de 3 luni a fost eficace in scaderea nivelulului glucozei pe stomacul gol la persoane cu diabet non-dependent de insulina. Mai mult,sucul de aronia a aratat un efect benfic asupra nivelurilor glicohemoglobienei HbA1c, colesterolului total si lipidelor.
Studii recente demonstreza de asemenea ca sucul de aronia poate fi util in tratamentul tulburarilor de obezitate.