DESPRE ARONIA


Ce este Aronia?
 Istorie Aronia


Fructele de aronia isi au originea in partile estice ale Amercii de Nord si Estul Canadei.Migrarea lor catre Europa s-a petrecut in jurul anilor 1900 prin Germania catre Rusia si inapoi. Prin 1946, planta a fost recunoscuta ca un soi in fosta Uniune Sovietica. Mai recent este cultivata in tarile Est Europene si Germania.

Genul numit Aronia a fost inlocuit cu numele comun, scorus negru. Tufele de aronia pot creste pana la o inaltime de 2-3 m, care produc din luna mai pana in iunie manunchiuri de pana la 30 de flori albe si se coc rosu aprins (scorusul rosu) sau violet inchis (scorusul negru  ,Ø 6 - 13 mm, 0,5 - 2 g). 

Initial, cultivarea extinsa a fost dezvoltata datorita pigmentului puternic violet rezultat din continutul ridicat de antocianini si folosirea in consecinta ca si colorant natural alimentar. In  afara de fructele proaspete ,chiar extractul din tescovina rezultat din presarea fructelor poate fi folosit ca agent de colorare. Concentrarea de antocianini prin filtrare si purificarea de antocianini prin cromatografie au fost de asemenea aplicate. Aronia este frecvent folosita in diferite parti ale Europei pentru producerea siropului de fructe,sucului de fructe, creme,jeleuri de fructe si ceai.Ceaiul este uzual in amestec cu alte ingrediente mai aromate.
Datorita gustului puternic astringent si mirosului de migdala amara ale fructului crud, au fost utilizari limitate la producerea industriala de suc si nectar ,dar folosirea la sucuri in amestec castiga din ce in ce mai mult aprobarea consumatorilor,de exemplu cu mere,pere sau coacaze negre. Fructele de aronia sunt de asemenea folosite la producerea de lichior si tarii precum si pentru ingrediente pentru vinurile din fructe toate cu aroma  si gust placute in urma fermentarii aroniei. Beneficiile nutritionale fundamentale ale fructelor si legumelor in prevenirea bolilor degenerative a directionat atentia oamenilor de stiinta si consumatorilor catre numeroase fructe de padure ( inclusiv scorusul ) si constituentii lor, folosirea unora  fiind o traditie in medicina populara Europeana si Nord Americana.

Compozitie
 
Compozitia chimica a fructelor sau sucului proaspat presat se diferentiaza de a altor fructe printr-un continut sporit de sorbitol si polifenoli. Un continut de materie uscata in fructe  de 17-29% a fost raportat, din care 5-10% a fost identificat ca fiind materie insolubila in apa.

Fructele contin fibre alimentare cantarind intre 5,62g per 100g de masa cruda. S-a aratat ca fructele proapete  au un continut relativ scazut de pectina  ,situat intre 0,3-0,6%.Pulberea  de fibra alimentara  din aronia  are ca si constituenti : celuloza microcristalina,pectina,lignina,polimeri  similari cutinului si tanini condensati. Pudrele de fibra obtinute din fructe de aronia contin cantitati semnificative de antocianini, asa cum este indicat de culoarea violet inchis.De aceea tescovina de aronia este o buna sursa de fibre alimentare continand mari cantitati de celuloza,hemiceluloza si lignina.In plus ,fructele actioneaza ca si absorbanti slabi de cadmiu.

Proprietati Aronia

Continutul total de acizi organici este relativ scazut in comparatie cu al altor fructe fiind de 1-1,5% din masa cruda.. In sucul proaspat presat la rece produs in conditii de laborator cantitatea totala de acid a fost intre 5-19 g/l, acidul L-malic fiind principalul component urmat de acidul citric si altii.

Continutul de zahar reductor in fructe proaspete de scorus a fost identificat intre 16-18% . In sucul proaspat presat au fost identificate glucoza  ( intervalul 30-60g/l ; media 41 g/l)  si fructoza ( intervalul 28-58g/l; media 38g/l ) .Similar, cantitatea medie de sorbitol a fost determinata enzimatic a fi 80g/l in suc proaspat presat  si 56g/l in suc pasteurizat. Dintre o serie de fructe si bace testate ,aronia a fost identificata ca avand cea mai mare concentratie de sorbitol, care este un substitut al zaharului deseori folosit  in alimentatia dietetica si este cunoscut ca  actioneaza ca un  laxativ slab non -stimulant.

Continutul total de grasimi al fructelor a fost masurat ca fiind  0,14g/100 g masa cruda. Lipidele din semintele de scorus au fost recent evaluate  ca fiind  principala componenta a acestora. Semintele contin  ulei gliceridic 19,3g/kg  , acidul linoleic fiind principalul acid gras.Continutul de fosfolipide din uleiul de seminte a fost de 2,8g/kg , iar cantitatea totala de steroli a fost de 1,2g/kg masa uscata.

Continutul de proteine in fructe a fost cu greu clarificat  fiind  insumata pana la 0,7g/100 g masa cruda.In sucul proaspat presat continutul de aminoacizi are ca principal component asparaginul.

Continutul de minerale ( valori din cenusa ) in fructele proaspete a fost identificat a fi intre 440mg/100g si 580 mg/100g.Datorita procesarii,continutul de minerale in suc variaza intre 300 si 640 mg/100ml.Sucul de aronia a relevat cantitati medii relativ mari de potasiu si zinc si continutul  mic de metale grele ( Pb,Cd ) .

Vitaminele B1 (25 - 90 μg/100 ml), B2 (25 - 110 μg/100 ml), B6 (30 - 85 μg/100 ml), C (5 - 100 mg/100 ml), acid pantothenic  (50 - 380 μg/100 mL)  si niacin (100 - 550 μg/100 mL) au fost gasite in sucul proaspat presat. Au fost gasite si cantitati comparative mari de β-carotene si  ß-cryptoxanthin.

Aronia contine amigdalina  : in fructe  20,1 mg/100 g masa cruda, in suc  5,7 mg/100 g si in tescovina 52,3 mg/100 masa cruda. Amigdalina este de asemenea numita  laevomandelonitrile sau laetrile.

Fructele de Aronia au continut ridicat de procianidini,antocianini si acizi fenolici.  Probabil cei mai importanti constituenti prezenti in Aronia responsabili pentru multe din proprietatile medicinale ale Aroniei sunt compusii fenolici. 
Continutul total de procianidini in fructe de scorus a fost determinat ca fiind  5182 mg/100 g DW-masa uscata  [degree of polymerisation-grad de polmerizare (DP) = 23], 3992 mg/100 g DW (DP 14)  precum si 664 mg/100 g FW - masa cruda .In tescovina continutul de procianidini polimerici a fost determinat ca fiind  8192 mg/100 g DW (DP = 34)  and 5611 mg/100 g DW  si in suc 1579 mg/100 g DW (DP = 23) precum si 3652 mg/100 g DW .
 
Continutul crescut de antocianini este un scop major  pentru cultivarea scorusului negru.Aceasta clasa de flavonoide este responsabila pentru pigmentii care dau fructelor culoarea inchisa de rosu,albastru sau violet. Fructele de aronia melanocarpa sunt unele din sursele de plante cele mai bogate in antocianini, in principal continand glucosid cianidin (cyanidin glycoside). In fructele de scorus, antocianinii reprezinta circa 25% din totalul polifenolilor. Continutul total de antocianini in sucul proaspat presat a fost determinat ca fiind 880 - 1400 mg/L intr-un an si 1290 - 1970 mg/L  in anul urmator.Concentratia lor in tescovina si suc a fost determinata la 1837 si 1173 mg/100 g masa uscata, respectiv.
 
Cea mai buna sursa de acid fenolic  dintre fructe a fost identificat la scorusul negru ( 96 mg/100g masa cruda), care concorda cu rapoartele in care acizii clorogenici si neoclorogenici au fost determinati ca  reprezentanti principali in fructe (302, 291mg/100 g of DW), tescovina  (204, 169mg/100 g of DW) si suc (416, 393mg/100 g of DW). Acizii reprezinta 7,5% din total polifenoli din  fructele de aronia.
 
Continutul de flavonoli si (−)-epicatechin in aronia este mic in comparatie cu alti constituenti polifenolici descrisi mai sus,reprezentand doar 1.3% din total fenoli din aronia.

Detalii Nutritionale


 
Beneficii asupra sanatatii aduse de fructele de  Aronia
 
Datele referitoare la absorbtia si metabolismul constituentilor fenolici  contribuie la  descrierea beneficiilor potentiale de sanatate aduse de fructele de aronia. In prezent nu sunt date in literatura referitor la efecte nedorite sau toxice ale fructelor, sucului sau extractelor de aronia. Efectele fiziologice si biologice inregistrate  in legatura cu consumul de procianidini si acizi clorogenici precum si de antocinini impreuna cu  efectele pozitive chemopreventive ale fitochemicalelor din fructele de aronia sunt bine  cunoscute.

Capacitate antioxidanta
Fructele proaspete de aronia poseda cea mai ridicata capacitate antioxidanta dintre fructele de padure si alte fructe cercetate pana acum dupa ORAC. Acest rezultat este in concordanta cu studiile care raporteaza ca sucul de aronia are cea mai ridicata capacitate antioxidanta dintre bauturile bogate in polifenoli, cu valori TEAC care sunt de patru ori mai mari decat ale sucului de afine,sucului de merisor sau vinul rosu.Cele  mai importante componente care sunt responsabile pentru actiunea de curatare radicala  se pare ca sunt principalii constituenti fenolici,  in concordanta cu observatia ca exista o buna corelatie intre continutul total fenolic si  valorile ORAC sau TEAC ale diferitelor fructe de padure si sucuri. Bazat pe valorile ORAC ale componentelor individuale fenolice, contributia antocianinilor la ansamblul activitatii antioxidante  a fost calculata ca fiind 33% pentru fructele de aronia  si circa 42% pentru sucul comercial de aronia.
Abilitatea  componentelor fenolice  de a  capta metale  de tranzitie bivalente  reduce  semnificativ concentratia  acestor cationi si astfel  sustine extinderea activitatii lor prooxidanta. Antocianinii din aronia diminueaza peroxidarea lipidelor si amplifica activitatea enzimelor care sunt implicate in sistemul de aparare  antioxidant.Fractiunea de pigment rosu  (din fructele de aronia )  ale derivativelor  din cianidin este un puternic anihilator  de radicali si este capabila sa previna deteriorarea mucoasei gastrice prin  anihilarea oxigenului  activ prin proprii derivativi cianidini   . Un efect antioxidant a fost   identificat  in cazul  administrarii unei diete suplimentata cu suc de aronia   care limiteaza    deteriorarea oxidativa  la celulele rosii.

Inhiba cancerul
Numeroase rapoarte sugereaza efecte anti-proliferative sau protective  ale fructelor de aronia si/sau extractelor  impotriva cancerului la colon .S-a aratat ca un extract din aronia bogat in antocianini  inhiba cresterea precum si ca stimuleaza  apoptosia unor celule canceroase  din colonul  uman   . Extractul de aronia a inhibat la un nivel mai ridicat cresterea decat extractele de struguri si de afine  ,bogate in antocianini .Alte studii demonstreaza  ca expunerea la suc de aronia  a inhibat proliferarea  unor celule  colorectale de tip adenocarcinom  si ca un extract  bogat in antocianini din scorus a inhibat aparitia de formatiuni ce constituie un marker preliminar  pentru displazie si transformare malignanta si ca a diminuat viteza de proliferare a celulelor epiteliale colonice precum si concentratia de acid bile fecal ; datele sunt in linie cu studii recente care raporteaza ca cianidin 3-O-glucoside  exercita actiuni chemopreventive.

Actiune antimutagenica
Compusii fenolici  izolati din fructele de aronia exercita de asemenea o actiune antimutagenica  ,in special antocianinii izolati din aronia  care  inhiba remarcabil activitatea mutagenica a benzo[a]pyrene si  2-aminofluorene  . Mai mult ,consumul sucului de aronia inhiba  generarea endogenica  de  N-nitrosamini  si  modificarile histopatologice  observate la ficat au fost prevenite prin co-tratament cu suc de aronia.

Diminueaza toxicitatea
Antocianinii din scorus au diminuat toxicitatea si acumularea de cadmiu in ficat si rinichi  ; un efect hepatoprotectiv al sucului de aronia a fost de asemenea observat  dupa expunerea la tetraclorid de carbon  (CCl4).    S-a concluzionat ca sucul de aronia previne cresterea  peroxidarii lipidelor indusa de CCl4  pe baza abilitatii antocianinilor si/sau a altor constituenti fenolici sa  anihileze radicalii liberi .

Reduce riscurile cardiovasculare
Aronia poate influenta pozitiv mai multi factori de risc pentru afectiuni cardiovasculare : constituentii fenolici contribuie la protectia ,restaurarea  si dunctionarea celulelor endoheliale . Au fost observate alte efecte  antitrombocitice ,cum ar fi proprietati vasoactive si vasoprotective la arterele coronariene .  In plus sucul din fructe de aronia  a impiedicat cresterea indusa in plasma prin alimentatie a  colesterolului total,colesterolului LDL si lipidelor  plasmatice   . La barbatii cu hipercolesterolemie medie bautul sucului  ( 250ml pe zi ) timp de sase saptamani a determinat o scadere semnifiativa in ser a nivelului colesterolului total, colesterolului LDL si trigliceridelor  in timp ce nivelul de colesterol HDL 2 a fost crescut.
Mai mult,au fost notate  o scadere moderata dar semnificativa  a glucozei serice, a concentratiei  de homocistina si fibrinogen. Schimbarile metabolice au fost asociate cu o reducere in presiunea sistolica si diastolica la o medie de 13 si 7 mm Hg, respectiv. Un efect hipotensiv similar  al unui extract  bogat in flavonoide din fructe de aronia a fost  recent observat la pacienti dupa infarct miocardic, tratati in acelasi timp cu statini  ,precum si la pacienti cu diabet melitus de tip 2. Alte efecte studiate includ o reducere considerabila a markerilor de risc cardiovascular dupa infarct miocardic, sugerand o posibila utilizare zlinica  pentru prevenirea  secundara a bolii de inima ischemice.

Efecte antidiabetice
Antocianinii din  aronia melanocarpa pot fi utili in prevenirea si combaterea diabetului zaharat de tip 2 si a complicatiilor asociate diabetului. Administrarea sucului din fructe de aronia  a evidentiat  atenuarea hiperglicemiei si hipertrigliceridemiei . Ingerarea zilnica a 200ml de suc de aronia pe o perioada de 3 luni a fost eficace in scaderea nivelulului glucozei pe stomacul gol la persoane cu diabet  non-dependent de insulina. Mai mult,sucul de aronia a aratat un efect benfic asupra nivelurilor glicohemoglobienei HbA1c, colesterolului total si lipidelor. 
Studii recente demonstreza de asemenea ca sucul de aronia poate fi util in tratamentul tulburarilor de obezitate.